remembering how it was

4:47

ca pe vremuri, cand nu cunosteam linistea sau diminetile…

m-a prins stimabila ora  pe youtube si mi s-a facut pofta sa pierd o noapte, asa pentru ca vreau eu. nu pentru ca nu pot dormi, nu pentru ca sunt nelinistita, nu pentru ca sufar, nu pentru ca sunt ingrijorata, nu pentru ca am examen maine, nu pentru ca am de terminat un proiect, nu pentru ca trebuie sa invat, nu pentru ca intretin conversatii pe messenger/voip/skype/MSN/ICQ, nu pentru ca am fluturi mov in stomac, nu pentru ca trebuie sa-mi iau nu stiu ce pastila, nu pentru ca plec undeva in cateva minute,nu pentru ca astept ceva sau pe cineva, nu pentru ca vreau ceva anume sau caut ceva anume, nu pentru ca imi caut job, nu pentru ca imi caut fosile pe google…

nu, nu, nu!

Uite-asa! de chichi! Ca vreau eu.

Pentru ca din 100 de nopti “oferite” altora una vreau sa fie a mea.

Invat sa fac lucruri pentru sufletul meu si nu-mi displace nici o secunda.

‘cause i’m a supergirl :)