“Doamne, Tu ma cercetezi de aproape si ma cunosti,
stii cind stau jos si cind ma scol si de departe imi patrunzi gindul.
stii cind umblu si cind ma culc, si cunosti toate caile mele.Caci nu-mi ajunge cuvintul pe limba si Tu, Doamne, il si cunosti in totul.
Tu ma inconjori si-Ti pui mina peste mine.Unde ma voi duce departe de Duhul Tau si unde voi fugi departe de Fata Ta?
Daca ma voi sui in cer, Tu esti acolo; daca ma voi culca in locuinta mortilor, iata-Te si acolo;
Daca voi lua aripile zorilor, si ma voi duce sa locuiesc la marginea marii, si acolo mina Ta ma va calauzi, si dreapta Ta ma va apuca.Daca voi zice: “Cel putin intunerecul ma va acoperi si se va face noapte lumina dimprejurul meu!”
Iata ca nici chiar intunerecul nu este intunecos pentru Tine; ci noaptea straluceste ca ziua, si intunerecul ca lumina.Tu m-ai intocmit, Tu m-ai tesut in pintecele mamei mele:
Trupul meu nu era ascuns de Tine, cind am fost facut intr-un loc tainic,tesut in chip ciudat, ca in adincimile pamintului.
Cind nu eram decit un plod fara chip, ochii Tai ma vedeau; si in cartea Ta erau scrise toate zilele cari-mi erau rinduite, mai inainte de a fi fost vreuna din ele.
Cit de nepatrunse mi se par gindurile Tale, Dumnezeule,si cit de mare este numarul lor!Daca le numar, sint mai multe decit boabele de nisip.
Cerceteaza-ma, Dumnezeule, si cunoaste-mi inima!
Incearca-ma, si cunoaste-mi gindurile!
Vezi daca sint pe o cale rea,si du-ma pe calea vesniciei!” ps. 139
Who am I?
pictat de
Clau
|
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu